MULTIMEDIA

Centrul Municipal de Colectare Iaşi

CALENDARUL OLIMPIADELOR NAŢIONALE ŞCOLARE

 
Alte articole din Invatamant universitar Data publicarii: Luni, 04 Aprilie 2016

Un profesor de la USMAV Cluj își îndeamnă studenții să salveze rețetele de mâncăruri tradiționale din zona lor

mancare_traditionala.jpgStudenții din anul IV de la Facultatea de Agricultură din Cluj-Napoca participă la un proiect demarat la inițiativa unui profesor, prin care documentează mâncăruri tradiționale din zona din care provin. Scopul proiectului este de a face cunoscută sau chiar de a salva rețeta, dar și de a aduna informațiile necesare pentru ca produsul respectiv să poată intra în procesul birocratic de atestare la nivel național, sau chiar european.

Peste 20 de tineri, îmbrăcați în costume populare, au expus luni diferite mâncăruri în cadrul unei expoziții numite “Parada produselor tradiționale”, organizată la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterniară (USMAV) din Cluj-Napoca.

Printre felurile gătite de studenți, vizitatorii au putut gusta sarmale împrăștiate, palaneț cu urdă, lușcoș ardelenesc, balmoș moțesc sau plăcintă cu lucernă. Acesta din urmă este un produs gustat și astăzi de sătenii din comuna Bocșa, județul Sălaj. Raluca Ardelean, studenta care a pregătit plăcintele, spune că rețeta dăinuie din vremurile în care femeile se străduiau să gătească cu orice aveau la îndemână. De aceea, era folosită inclusiv lucerna, care de obicei este dată ca hrană animalelor. O altă varietate de plăcintă asemănătoare este cea cu frunze de păpădie.

“La noi, din bătrâni, lucerna este folosită în plăcinte, pentru că nu erau atât de multe feluri de plante și ingrediente. Se fac și plăcinte cu păpădie sau urzici. Țăranii erau pe atunci foarte inventivi. Atunci când aveau, puneau în aceste plăcinte și brânză, care era mai greu de produs. Plăcinta cu lucernă nu are un gust prea aromat și de aceea, ca să fie mai sățioasă, când aveau de muncă la câmp, țăranii puneau în ea și slănină”, a explicat Raluca Ardelean, cea care a adus în expoziție plăcintele cu lucernă.

O altă poveste interesantă o are un fel de mâncare aparent banal, este vorba despre turte de mălai, pe care oamenii le mâncau pe post de pâine. Valentina Rotar, fata care a cules rețeta de la străbunica ei, din comuna Țaga din Cluj, spune că aceasta a ajuns aprope uitată, pentru că oamenii o asociază cu vremurile foarte grele din timpul războiului. Astfel că atunci când grâul nu a mai fost atât de scump, ei au preferat să folosească acest tip de făină în loc de cea de mălai, la prepararea pâinilor, deși făina de porumb poate fi considerată astăzi mai sănătoasă.

“Erau vremuri foarte grele, oamenii nu aveau atât de multă mâncare, porumbul se face mai bine decât grâul și atunci îl foloseau. La această rețetă se pune și un pic de făină de grâu, ca să stea compoziția mai adunată, dar în rest este foarte simplu de făcut. Se poate pune în ea și slănină, dacă se dorește să fie mai sățioasă și trebuie neapărat făcută într-un cuptor, la un foc puternic”, a spus Raluca.

Tinerii nu au uitat nici de rețetele de băuturi. O fată din comuna Pomi, din Maramureș, a adus la expoziție țuică din pere pădurețe, despre care spune că sunt atât de mici, tari și acre că nu se pot mânca. În schimb, țuica care se poate face din ele este mai tare decât altele și are o aromă puternică. Nu au lipsit nici produsele pe care românii le cunosc de la alte etnii, cum ar fi prăjitura cu rubarbă din Saschiz sau hencleșe din zona Jidvei, care sunt specialități săsești. “Este un desert cu brânză dulce de vaci, stafide și smântână, compoziția fiind turnată pe un blat de aluat. Această prăjitură se face când se întorc sașii în țară, când se întâlnesc în grupuri, este ceva mai deosebit”, a menționat Cristian Albu.

Toate aceste produse au fost preparate după ce tinerii au adunat rețetele de la bătrânii din familiile sau zonele lor, dar au încercat să ofere repere și despre istoricul mâncărurilor respective sau informații care să le lege de comuna din care provin.

Avram Fițiu, care este conferențiar la USAMV și inițiatorul manifestării, a explicat că acest demers este unul didactic, dar și de salvare a unor mâncăruri tradiționale. El a amintit că România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește mâncărurile atestate ca produse tradiționale. “Studenții au trebuit să identifice un produs tradițional, să îi întocmească un caiet de sarcini prin care să explice de unde provine acesta, cum se realizează și dacă are o vechime de minim 30 de ani. (...) Ar fi păcat să le pierdem, pentru că nu ne putem exprima la nivel european decât prin produse specifice românești. În prezent, România este pe ultimul loc în Europa la nivel de atestare de produse tradiționale, spre deosebire de Franța care are 280”, a spus Avram Fițiu. Acesta a explicat că un asemenea produs ar trebui să fie promovat, astfel încât să obțină un certificat de atestare ca produs tradițional, de un număr de minim cinci agricultori din comuna de proveniență. AGERPRES



Alte articole din Invatamant universitar
Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii din domeniu,

aboneaza-te gratuit la Newsletter !




 
Newsletter

EDITORIAL
romaniuc liliana.jpg
Cheile care trebuie să înveţe... vizibil şi sustenabil!
Un comentariu de Liliana Romaniuc, publicat pe portalul Adevarul.ro » Citeste


COMPANIA SAPTAMINII
Ghid de Reciclare: Reciclarea se învață!
Să recunoaștem, sortarea și reciclarea deșeurilor pe care le generăm acasă nu face neaparat parte din obiceiurile noastre. Pe de altă parte, este un obicei care se cultivă cu mare grijă în țările europene și nu numai. Reciclarea înseamnă un mediu mai curat și reintrarea unor resurse numite materii prime secundare - adică sticlă, hârtie, metal sau textile reciclate - în circuitul economic. » Citeste


SCOALA SAPTAMINII
ase-bucuresti.jpg
ASE sărbătoreşte 103 ani de la înfiinţare
Academia de Studii Economice (ASE) sărbătoreşte 103 ani de la înfiinţare, prilej cu care vor fi organizate, în această săptămână, diverse evenimente cultural-artistice. Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei de învăţământ superior, manifestările aniversare vor debuta marţi cu vernisajul expoziţiei "Castele şi conace revitalizate: conservarea patrimoniului construit din perspectiva proprietarilor". Evenimentul este organizat de facultăţile de Marketing şi Business şi Turism, împreună cu Asociaţia Arche. Expoziţia este deschisă până luni, 18 aprilie, în foaierul Bibliotecii Centrale a ASE. » Citeste


INTERVIU
curaj_adrian.jpg
Adrian Curaj: "Pregătim metodologia, de şapte ani nu au mai fost organizate concursuri pentru posturile de directori de școli"
Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, afirmă, într-un interviu acordat Agerpres, că este nevoie de echilibru pentru a stimula performanţa şi a răspunde nevoilor de echitate şi incluziune, adăugând că pentru prima dată în dezvoltarea cadrului curricular vor fi stabilite grupuri interdisciplinare, care vor lucra independent pe conţinuturile manualelor şcolare. ''(...) Cred în România educată şi cred că trebuie să ne dăm această şansă: de a participa la construcţia propriului viitor'', declară ministrul. » Citeste

EVENIMENT
Cei mai buni profesori vor fi premiaţi de studenţi pe 4 iunie la Alba Iulia
Studenţii sunt invitaţi să nominalizeze "profesorii tari" pentru distincţia "Profesor Bologna", care va fi acordată în cadrul unei gale, pe 4 iunie, la Alba Iulia. Potrivit unui comunicat al ANOSR, până pe 24 aprilie studenţii pot înscrie cadre didactice universitare pe care ei îi consideră a fi "profi tari" pe site-ul www.profitari.ro. Nominalizările vor fi evaluate printr-o procedură complexă, studenţii evaluatori urmând să decidă care sunt acei profesori ce merită în acest an distincţia "Profesor Bologna". » Citeste
agerpres.ro

Vizitatori
counter